Cel de-al doilea Forum Anual pentru Bugetare Participativă: oportunități și provocări privind asigurarea participării bugetare la nivel local

10-11-2021

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat, vineri, 8 octombrie 2021, cel de-al doilea Forum Anual privind Participarea Bugetară, realizat în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer. 

Evenimentul, care a avut loc în regim online, a fost dedicat discuțiilor despre oportunitățile și provocările privind asigurarea participării bugetare la nivel local, în mod special în perioada pandemică. Participanții au discutat și analizat idei și soluții practice pentru depășirea acestor provocări și cum poate crește forța și calitatea implicării civice în procesele bugetare la nivel local. 

În cuvântul de salut, Tatiana Ivanicichina, secretar de stat, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a menționat: „Consider că un rezultat important al acestui proiect este că deja se vorbește foarte multe despre bugetarea participativă. Este mult mai puțină rezistență din partea tuturor factorilor implicați în acest proces. Considerăm că pe viitor poate fi atins un rezultat încă și mai bun. Mult mai multe autorități pot să implementeze bugetarea participativă în etapa de planificare a bugetelor anuale, cât și la nivel central, la elaborarea bugetului de stat. Sper că vom putea aplica o participare mai mare a societății civile și a populației”.

La rândul său, Martin Sieg, directorul Oficiului Fundației Konrad Adenauer în România și Republica Moldova, a spus: „Procesul de luarea deciziilor referitoare la buget trebuie să fie un proces transparent, inclusiv cu participarea societății civile și a celorlalți actori. Este esențial ca să avem o guvernare bună și mă bucur că în cadrul acestui forum sunt împărtășite experiențele și a altor țări, pentru a învăța din ele”.

„UE oferă suport la nivel național pentru a încuraja recuperarea economică, cu planul de redresare economică, inclusiv cu asistență macrofinanciară, granturi și garanții financiare. Împreună cu acest suport, UE acordă importanță implicării societății civile și a cetățenilor în aceste procese. Forumul de astăzi este un alt exemplu de implicare a cetățenilor în contextul în care participarea bugetară este insuficient implementată. Acest lucru se datorează parțial provocărilor, dar și lipsei de resurse și de personal, în special la nivel local. Proiectul „Informează, abilitează și acționează”, cofinanțat de UE, urmărește să susțină aceste eforturi și să încurajeze organizațiile societății civile să se implice și să facă schimb de experiențe. UE sprijină aceste inițiative pentru creșterea transparenței la nivel local și îmbunătățirea guvernanței locale și economice. Aceste eforturi sunt cruciale pentru capacitatea autorităților locale, deoarece acestea pot acționa în interesul cetățenilor. UE va continua eforturile pentru a consolida capacitatea organizațiilor societății civile și a autorităților, pentru a îmbunătăți participarea bugetară și cooperarea dintre acestea în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”, a menționat Gintautas Baranauskas, șef adjunct al Secției Operațiuni, Delegația UE în Republica Moldova.

Adrian Lupușor, director executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, este de părere că: „Participarea comunităților locale în procesul bugetar în contextul pandemiei și a restricțiilor este un subiect foarte important. Pandemia nu trebuie să afecteze procesele bugetare participative și democrația în general. Este important ca oamenii să înțeleagă că, indiferent de restricțiile sanitare, vocea lor este foarte importantă la nivel local. Am văzut în cadrul proiectului că majoritatea primarilor și actorilor locali au întâmpinat diferite probleme în acest sens, în special distanțarea fizică și participarea online, deseori este destul de problematică. Este clar că eficiența și impactul unui buget local depinde de vocea oamenilor, cum este ea auzită și integrată în procesul bugetar”.

Evenimentul a fost structurat în două paneluri. În cadrul primului panel, moderatoarea acestuia Tatiana Savva, directoare de program, „Expert-Grup”, a prezentat o platformă online inovativă, destinată facilitării participării bugetare prin intermediul instrumentelor virtualeParticipanții din cadrul panelului au discutat despre principalele provocări legate de promovarea participării bugetare la nivel local și cum pot fi acestea depășite, cum pot fi motivați factorii de decizie, APL-urile și comunitățile locale pentru asigurarea unui proces bugetar transparent, deschis și incluziv, dar și cum poate participarea bugetară să contribuie la dezvoltarea locală.

Viorel Furdui, director executiv, Congresul Autorităților Locale din Moldova: „Nimeni nu poate să nege participarea cetățenilor în procesul decizional la nivel local. Observăm tot mai mult că acele comunități locale, care s-au învățat lucreze cu cetățenii, se evidențiază și au o altă atmosferă în tot ce înseamnă gestionarea localităților. Totodată, prin intermediul accesului mai mare al autorităților locale la diferite finanțări, fonduri, apare necesitatea ca aceste fonduri să fie administrate cât mai eficient și să avem cât mai multe realizări la nivel local”.

Anatolii Topal, primarul municipiului Ceadîr-Lunga, a prezentat rezultatele implementării procesului bugetar în localitate, menționând că autoritățile au decis să aloce un milion lei pentru proiectele înaintate de către cetățeni. La rândul său, Ion Cărpineanu, primarul comunei Cărpineni, r-ul Hâncești, a vorbit despre implementarea programului „Comunitatea mea” în sat, susținut de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională̆ (USAID), în cadrul căruia s-au implicat peste 600 de cetățeni și s-au reperat peste 20 de străzi. Lusina Șestacov, liderul grupului de inițiativă, proiect de bugetare participativă, mun. Soroca, s-a referit mai mult la dificultățile comunicării cu autoritățile publice locale în cadrul procesului de bugetare participativă. 

Giovanni Allegretti, expert internațional în bugetare participativă, a menționat: „Un aspect important pentru promovarea bugetării participative este crearea rețelelor. Spre exemplu noi, în Italia, am început cu un oraș, iar acum sunt peste 230 de localități care implementează aceste mecanisme de bugetare participativă. Aceste mecanisme funcționează ca un cerc, or, cu cât mai multe persoane participă și se implică, cu atât municipalitățile câștigă și fac economii pentru viitoarele proiecte. La fel de important este să gestionăm așteptările oamenilor, să nu le promitem prea mult, dar în cazul în care avem succes, să încercăm să depunem eforturi, ca să îmbunătățim gradul de satisfacție”. 

 „Participarea este foarte importantă pentru consolidarea democrației locale și dezvoltarea municipalităților. Aceasta ne-a schimbat pe noi, i-a schimbat pe membrii echipei mele de la primărie și ne-a oferit oportunitatea să acționăm împreună cu cetățenii. Pentru că atunci când ai cetățenii ca aliați, nu ai de ce să-ți fie frică. Mulți politicieni se tem de implicarea cetățenilor, dar eu cred că nu există temei și vreau să-i îndemn să nu le fie frică de implicarea cetățenilor. Ei nu sunt dușmanii Dvs., sunt aliații Dvs”, a comentat José Manuel Ribeiro, primarul orașului Valongo (Portugalia).

În cadrul celui de al doilea panel, moderat de Stanislav Ghilețchi, director executiv adjunct, IPRE, au avut loc discuții despre obligațiunile municipale și cum pot acestea contribui la dezvoltarea locală, despre bune practici și lecții învățate în procesul de emisiune a obligațiunilor municipale, precum și care sunt principalele provocări în procesul de emisiune a obligațiunilor municipale și cum poate participarea bugetară contribui la depășirea acestora.

Stanislav Madan, economist superior, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, a făcut o prezentare a proiectului „Obligațiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale” și a prezentat principalele avantaje ale utilizării acestui instrument financiar, atât din perspectiva APL-urilor, cât și din perspectiva investitorilor. 

Dumitru Alaiba, deputat, președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a spus: „Noi, din partea legislativului, ne dorim să putem aduce un impuls pozitiv în dezvoltarea instrumentelor financiare precum sunt obligațiunile municipale, pentru că acestea sunt alternative reale pentru Autoritățile Publice Locale ca să-și mobilizeze fonduri pentru unele necesități, fiind și o alternativă de investiții pentru agenții economici și pentru cetățeni”.

Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, a menționat că autoritățile municipale, din emisiunea de obligațiuni municipale, intenționează să atragă suma de aproximativ 65 de milioane de lei, din 99 de milioane de lei, planificate pentru procurarea de troleibuze noi.

La rândul său, Valeriu Popa, primarul orașului Sîngera, a menționat: „Pentru localitatea noastră este o mândrie faptul că obligațiunile emise de Primăria or. Sîngera, alături de Ceadîr-Lunga, sunt primele care au fost admise spre tranzacționare în istoria bursei de valori a Republicii Moldova. Pe lângă aceasta, emisiunea de obligațiuni municipale prezintă două beneficii mari atât pentru Administrația Publică Locală, cât și pentru locuitorii orașului Sîngera și anume: în primul rând, am obținut resurse financiare pentru finanțarea unui proiect de infrastructură, este vorba de un apeduct, iar în al doilea rând, dacă tot vorbim despre participarea bugetară, este implicarea cetățenilor în realizarea acestui proiect”. 

Urmăriți aici înregistrarea video a Forumului Anual pentru Bugetare Participativă 2021.

Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer. Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Fundația Konrad Adenauer (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).