Actualizarea cadrului de transparență bugetară din Republica Moldova
Cadrul legal privind transparența bugetară nu este un impediment crucial în alinierea la bunele practici. Chiar dacă conține câteva constrângeri, cadrul general cu privire la transparență, poate fi îmbunătățit prin abordări mai pro-active cu privire la asigurarea transparenței bugetare din partea administratorilor de bugete și Autorităților Publice Centrale.
Acest lucru este posibil deoarece cadrul general lasă suficient spațiu Ministerului Finanțelor, astfel încât acesta să poată include măsuri de sporire a transparenței bugetare în planurile de activitate (inclusiv, pentru a putea aloca resurse). De asemenea, până în prezent, nu au fost identificate cazuri în care persoanele cu funcții de răspundere să fie sancționate pentru transparență excesivă.
Principala vulnerabilitate a cadrului legal privind transparența se referă la publicarea documentelor și materialelor înainte de a fi transmise către Guvern și după aprobarea de către Guvern. Cadrul de transparență general cuprinde câteva prevederi care pot fi interpretate diferit de către diferite autorități și, prin urmare, procesul de asigurare a transparenței, în general, este neuniform și instabil în implementare. În ceea ce privește actele aprobate de Guvern, vulnerabilitatea se manifestă în momentul transmiterii proiectelor de documente către Guvern și în momentul în care acestea pleacă din Guvern către Parlament. Astfel, este important ca, cadrul de reglementare să includă prevederi exprese privind publicarea pachetului de documente după consultare și avizare, pe pagina web a Ministerul Finanțelor (APC autoare în caz general) în momentul transmiterii către Guvern. La fel și după aprobarea de către Guvern, tot pachetul de documente să fie publicat pe pagina web a Ministerul Finanțelor (sau a Guvernului) odată cu transmitere acestuia către Parlament. În cazul anumitor proiecte, anume așa și se întâmplă, însă nu de fiecare dată și nu pentru toate pachetele de documente.
Cadrul de reglementare special (pe domenii) trebuie să includă prevederi în plus față de prevederile standard (din cadrul de transparență general), în special, pentru documente mai complexe, cum ar fi bugetul. Se recomandă ca în cadrul ce reglementează finanțele publice să fie extinse perioadele standard (din cadrul general) de transparență cu 1-3 zile. Aceasta se referă la perioada de avizare/consultare și numărul minim de zile necesare pentru trimiterea documentelor către Guvern, deoarece complexitatea documentelor bugetare deseori nu permite analiza calitativă a acestora în termenul standard.
Viziunea modernă asupra accesului la informație este disponibilitatea online a acesteia. Se recomandă revizuirea reglementărilor cu privire la accesul la informație. Conceptul modern privind accesul la informație pe multe dintre subiecte s-a deplasat de la accesul la solicitare, spre disponibilitatea online a informațiilor și documentelor. Din perspectiva transparenței bugetare, accesibile publicului se consideră doar documentele publicate online (publicate în format accesibil și prietenos) care pot fi descărcate gratuit.
Alinierea la cele mai bune practici în domeniul transparenței bugetare, impune eforturi speciale, în primul rând, din partea Ministerului Finanțelor. Rolul cel mai important în asigurarea transparenței bugetare îl are Ministerul Finanțelor, care în conformitate cu cadrul de reglementare are rolul de reglementator și, în același timp, facilitator al acestui proces. În acest sens, se recomandă ca Ministerul Finanțelor să formuleze o politică privind transparența bugetară, care ulterior să fie implementată în toate instrucțiunile și normele aprobate de Minister.
Totodată alinierea la cele mai bune practici nu este posibilă fără contribuțiile din partea instituțiilor de supraveghere. În Republica Moldova instituțiile de supraveghere a procesului bugetar sunt Parlamentul și Curtea de Conturi. De asemenea, cele mai bune practici stipulează și necesitatea instituirii unei Instituții Fiscale Independente (ex. Consiliul Fiscal sau în terminologia din Moldova, Consiliul bugetar-fiscal), care în Moldova lipsește la moment. În Parlament, cadrul de reglementare plasează ca actor hotărâtor în asigurarea transparenței bugetare Comisia economie, finanțe și buget din Parlament. În acest sens, se recomandă ca această comisie să elaboreze un document privind respectarea bunelor practici în procesul bugetar la etapele de aprobare, executare și raportare a bugetului, inclusiv cu prezentarea calendarelor privind consultările publice. De asemenea, se recomandă Curții de Conturi să elaboreze o politică privind asigurarea transparenței bugetare, care ar acoperi consultările și implicarea societății în procesul de audit. Instituirea unei Instituții Fiscale Independente în Republica Moldova este binevenită, însă este nevoie de mai mult timp pentru implementarea acesteia.
Elaborarea de către Guvern și Curtea de Conturi a rapoartelor privind implementarea recomandărilor Curții de Conturi este crucială pentru sporirea transparenței bugetare. În conformitate cu bunele practici, se recomandă completarea cadrului legal cu prevederi privind obligativitatea elaborării a 2 rapoarte publice: (i) raport elaborat de Guvern ce ar conține măsurile luate de către acesta și Autoritățile Publice Centrale privind pentru implementarea recomandărilor Curții de Conturi și (ii) elaborarea de către Curtea de Conturi a unui raport privind monitorizarea acțiunilor efectuate de Guvern pentru conformarea cu recomandările Curții și rezultatele obținute. Rapoartele urmează să fie prezentate în Parlament simultan cu discutarea raportului anual de executare a bugetului. Recomandarea privind prezentarea în Parlament a 2 documente distincte, cu referire exclusiv la acest subiect și discutarea simultană a acestora în Parlament se bazează pe următoarele argumente: (i) experiența a demonstrat ca modalitățile existente nu au dat rezultate, (ii) în Republica Moldova, disciplina de implementare a legilor, politicilor, dispozițiilor, etc. este extrem de joasă, astfel pentru a obține rezultate plauzibile este necesar ca pe chestiunile importante să avem documente care acoperă doar un singur subiect, în cazul dat, executarea recomandărilor CC, (iii) la implementarea bunelor practici din alte țări este important de ținut cont că dimensiunea și volumul subiectului privind recomandările formulate de CC și implementarea acestora de către autorități în Republica Moldova este foarte mare, comparativ cu țările cu un nivel jos de corupție și cu o birocrație consacrată.