Studiu #BugetulMeu: Deși clientelismul politic se manifestă la distribuirea resurselor financiare publice, acest fenomen tinde să se diminueze

Alocarea surselor bugetare de la nivel central către cel local pe criterii politice continuă să fie o practică obișnuită, după cum relevă Bugetul de Stat pe 2021. Astfel, estimările arată că apartenența politică este semnificativ statistic și este strâns legată de transferurile pentru cheltuieli de capital. Este previzibil ca unitățile administrativ teritoriale conduse de persoane apropiate majorității în parlament să primească transferuri mult mai mari în comparație cu raioanele și localitățile administrate de persoane neafiliate guvernului. Potrivit estimărilor, localitățile care au primari, care sunt reprezentanți ai partidelor de guvernământ, conform Bugetului de Stat pe 2021, vor beneficia de transferuri inter-bugetare cu 40,2% mai mari decât transferurile acordate orașelor și satelor care au administrații neafiliate cu guvernul.

Aceasta este una dintre concluziile principale ale Studiului „Clientelismul politic în gestionarea fondurilor publice” (ediție actualizată), care a fost prezentat pe 16 noiembrie curent, la un eveniment public on-line, organizat în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, care este cofinanțat de Uniunea Europenă (UE) și Fundației Konrad Adenauer și implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Studii Est Europene (EESC, Lituania).

În deschiderea evenimentului, cu un cuvânt de salut a venit Adrian Lupușor, director executiv al „Expert-Grup”, care a menționat: „Scopul studiului pe care îl prezentăm astăzi este de a identifica fenomenul de clientelism politic în cadrul alocațiilor financiare de la nivelul central către autoritățile publice locale și de a evalua impactul  acestuia atât la nivel agregat, cât și la nivel individual, pe diferite tipuri de fonduri. Având în vedere nivelul scăzut al autonomiei financiare și migrația politică, putem constata că autoritățile publice locale sunt deseori nevoite să recurgă la diferite forme de aranjamente, care se încadrează în acest termen de clientelism politic”.

La rândul său, Gintautas Baranauskas, șef adjunct al Secției Cooperare, Delegația UE în Republica Moldova, a spus: „Prin asistența acordată până acum, UE a demonstrat că este un partener de încredere și un susținător al reformei structurale indispensabile în Republica Moldova. UE va continua să sprijine, prin asistență tehnică și financiară, redresarea socio-economică incluzivă pe termen lung și stimularea potențialului economic la nivel central și local. Vom investi în economie, în conectivitate, în educație și în capacitatea de inserție profesională. Tot sprijinul UE contribuie la o schimbare sistemică la nivel local și are un impact semnificativ asupra dezvoltării economice locale, contribuind la crearea noilor locuri de muncă și noilor oportunități pentru locuitorii acestor localități. În acest fel, o bună comunicare cu societatea civilă și sectorul privat este esențială pentru dezvoltarea soluțiilor comune la provocările de dezvoltare socială și economică, pentru asigurarea unei căi spre un viitor mai prosper și pentru creșterea economică.”

Potrivit autorilor studiului, în baza indicilor agregați calculați pentru perioada 2018-2021 s-a constat că, deși clientelismul politic se manifestă  la distribuirea resurselor financiare publice, acest fenomen tinde să se diminueze. 

„Dacă în 2019, comparativ cu 2018, s-a atestat o creștere a indicelui agregat al clientelismului politic, atunci în 2020 și 2021 acesta s-a redus semnificativ. În 2019, comparativ cu 2018, indicele s-a majorat de la 2,3 la 2,7, iar apoi, în 2020 și 2021, indicele a avut valori mult mai reduse de doar 1,1 și, respectiv, de 1,4. Astfel, dacă în 2018 un locuitor dintr-o localitate cu o primărie afiliată guvernării ar fi putut beneficia de o alocare de 2,3 ori mai mare decât o persoană care locuiește într-o localitate cu o primărie neafiliată guvernării, atunci în 2021 un locuitor dintr-o localitate în care primarul este afiliat guvernării, este avantajat doar de 1,4 ori în raport cu cealaltă categorie de cetățeni. O cauză a acestei reduceri poate fi asociată schimbării strategiei guvernării în contextul scrutinelor electorale din 2020 (alegeri prezidențiale) și din 2021 (alegeri parlamentare anticipate). Astfel, pentru a-și extinde baza electorală în întreaga țară, guvernarea a decis să aloce finanțări în cât mai multe localități, indiferent de culoarea politică a autorităților locale”, a explicat Dumitru Pîntea, director de program „Expert-Grup” și coautor al studiului.

Sanda Sandu, coordonatoarea Programului Parteneriatul Estic și Societatea Civilă, Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova, a spus: „Clientelismul politic este un fenomen complex, care afectează integritatea instituțiilor publice, dar este și în detrimentul cetățenilor. Acesta afectează capacitatea autorităților locale de a implementa proiecte și de a îmbunătăți calitatea vieții. Suntem siguri că prin asigurarea transparenței bugetare și de luare a deciziilor, prin consolidarea instituțiilor de stat și a autonomiei locale, dar și prin crearea unui mecanism de răspuns complex la nevoile cetățenilor, va fi posibilă diminuarea clientelismului politic în Republica Moldova”.

„Acest fenomen este extrem de negativ asupra inițiativelor și dezvoltării locale. Acest studiu se referă la o anumită perioadă, cu anumite practici, atunci când tot ce înseamnă clientelism politic s-a folosit pe larg în Republica Moldova. Concluziile și recomandările studiului sunt oportune pentru noua guvernare, care și-a declarat cu totul alte principii și valori în acest sens. Ni s-a promis tuturor că practicile negative ale clientelismului politic nu vor fi aplicate pe viitor și sperăm să vedem acest lucru, atunci când va fi aprobat Bugetul de Stat”, a comentat Viorel Furdui, director executiv, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Stanislav Ghilețchi, director adjunct IPRE și unul dintre coautorii studiului, a menționat că repartizarea transferurilor pentru cheltuielile de capital nu este reglementată corespunzător, în timp ce pentru transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale, unde clientelismul politic nu este atât de evident, există reguli clare privind repartizarea fonduri publice. De exemplu, transferurile cu destinație generală pentru APL-urile de nivelul doi sunt determinate de numărul de locuitori și suprafața unității teritoriale. Transferurile pentru infrastructura rutieră sunt determinate de lungimea drumului. Iar transferurile pentru infrastructura rutieră pentru APL-urile de primul nivel se calculează conform numărului populației (deci, discreția politicienilor este semnificativ limitată, ceea ce limitează și părtinirea politică în alocarea transferurilor).

Pentru mai multe detalii vă recomandăm să citiți versiunea integrală a studiului aici. De asemenea, puteți privi în reluare evenimentul online de prezentare a publicației aici.

Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer. Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).