Rolul politicilor publice și acțiunile autorităților în contextul diminuării fenomenului clientelismului politic
Pentru Republica Moldova alocarea surselor bugetare de la nivel central la cel local în bază de criterii politice este o practică obișnuită. Excepție de la această regulă nu a fost nici în cazul aprobării bugetului de stat pentru anul 2021. Estimările arată că apartenența politică este statistic semnificativă și este strâns legată de transferurile pentru cheltuieli capitale. Astfel, este predictibil că unitățile teritorial administrative conduse de persoane apropiate majorității din parlament urmează să recepționeze transferuri mult mai mari comparativ cu raioanele și localitățile administrate de persoane neafiliate guvernării.
Aceasta este una din concluziile principale ale Studiului „Clientelismul politic și investițiile publice, care a fost prezentat ieri, 29 iunie curent, în cadrul unei eveniment public on-line în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, implementat de Expert-Grup în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Centrul de Studii Est Europene (EESC, Lituania), cu susținerea financiară a Uniunii Europene și Fundației Konrad Adenauer.
În deschiderea evenimentului, cu un cuvânt de salut a venit Gintautas Baranauskas, Șef adjunct al Secției Cooperare, Delegația UE în Republica Moldova, care a menționat: „Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea economică regională a Republicii Moldova, buna guvernare și implicarea societății civile în monitorizarea implementării reformelor în toate sectoarele de activitate. Cunoaștem care sunt provocările cu care se confruntă autoritățile publice locale în procesul de atragere a investitiilor si dezvoltare a regiunilor, deoarece la nivel local, dezvoltarea depinde foarte mult de finanțare. De aceea, este foarte important ca să existe niște reguli clare privind distribuirea fondurilor publice. În acest sens, aș vrea să menționez că sprijinul UE pentru dezvoltarea locala este este foarte vast, UE a lansat mai multe proiecte in ultimii ani in Republica Moldova, care au oferit suport diferitor actori la nivel local, inclusiv autoritatilor publice locale. Toate proiectele lansate de catre UE au contribuit la inițierea unei schimbări sistemice la nivel local și au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării regionale, contribuind la crearea de noi oportunități pentru locuitorii mai multor localități”.
La rândul său, Adrian Lupușor, director executiv al „Expert-Grup”, a menționat: „Problema clientelismului politic ține direct de calitatea guvernanței bugetare. Nu este o problemă nouă, dar pe care noi în cadrul acestui proiect o analizăm de mai mult timp. Este o problemă, care este înrădăcinată și în problema autonomiei locale scăzute, care în ultimii ani devine tot mai acută și avem evidențe despre creșterea centralizării finanțelor publice, care face primăriile mai dependente de bugetul central al țării”.
Potrivit autorilor studiului, clientelismul s-a manifestat doar la transferurile pentru cheltuieli capitale. Conform legii Bugetului de stat pentru anul 2021, localitățile care au primari reprezentanți ai partidelor de la guvernare urmează să beneficieze de transferuri inter-bugetare cu 40,2% mai mari decât orașele și satele care au administrații neafiliate guvernării. Totodată, studiul arată că doar 44 la sută dintre localitățile care au primari neafiliați politic guvernării vor primi bani din bugetul de stat pentru cheltuieli capitale (281 din 637), comparativ cu 69% dintre localitățile administrate de persoane afiliate politic partidelor de la guvernare (162 din 235).
„Ministerul Finanțelor este în proces de a modifica hotărârea de Guvern care reglementează grupul de lucru de evaluare a proiectelor de investiții capitale. În acest sens, intenționăm să creăm un cadru transparent pentru propunerile de proiecte de investiții capitale, atunci când acestea vor fi propuse la etapa de elaborare a bugetului anual. Ele vor trece un filtru în Ministerul Finanțelor și doar după aceea vor fi incluse în legea bugetului de stat. Sperăm că acest nou mecanism va spori atât transparența includerii proiectelor de investiții în bugetul de stat, cât și va contribui la implementarea mai eficientă a acestora”, a declarat Tatiana Ivanicichina, secretară de stat, Ministerul Finanțelor.
Stanislav Ghilețchi, director adjunct IPRE și unul din autorii studiului, a menționat că fenomenul clientelismului nu poate fi eliminat în întregime, chiar și existența unor transferuri calculate doar în bază de formule nu asigură o „imunitate” totală față de clientelismul politic. Partidele de la guvernare pot schimba formulele de calcul ale transferurilor inter-bugetare pentru a-și realiza scopurile politice. De exemplu, dacă guvernarea este susținută de populația în etate, atunci poate fi modificat mecanismul de distribuire a transferurilor, astfel încât zonele cu o pondere mai mare a persoanelor vârstnice să beneficieze de pe urma alocărilor bugetare. Dar politicile publice și acțiunile autorităților trebuie să contribuie la diminuarea și reducerea acestui fenomen din societate.
„Este destul de clar că fenomenul numit clientelism politic este unul complex. Acesta afectează integritatea și eficiența instituțiilor publice și este în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova. În primul rând, clientelismul politic afectează capacitatea autorităților de a implementa proiecte și de a îmbunătăți calitatea vieții. Deci, lipsa transparenței bugetare și de luare a deciziilor, încrederea redusă a cetățenilor în instituțiile de stat, practic contribuie la dezvoltarea clientelismului politic”, a spus Sanda Sandu, coordonatoarea Programului Parteneriatul Estic și Societatea Civilă, Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova.
„Clientelismul politic este o temă prezentă pe agenda întregului sistem administrativ și politic din Republica Moldova. În acest sens, anume modul cum sunt repartizate resursele pentru investiții pe parcursul a 30 de ani de fapt a creat așa o atmosferă la noi în țară, când autoritățile publice locale au o totală neîncredere în instituțiile statului. Noi știm cum au fost distribuite resursele în cadrul elaborării bugetului și faptul că ni se spune că există niște reguli, noi vedem că ele nu funcționează atunci când se implică factorul politic”, a spus Viorel Furdui, director executiv, Congresul Autorităților Locale din Moldova
Alexandru Fală, director program la „Expert-Grup”, a concluzionat că pentru a reduce clientelismul politic, cât și pentru a spori eficiența cheltuielilor capitale finanțate prin distribuirea transferurilor pentru cheltuieli capitale de la bugetul de stat la bugetele locale autorii studiului vin cu următoarele recomandări, cum ar fi: depunerea eforturilor adiționale pentru dezvoltarea și consolidarea instituțională a autorităților publice responsabile de asigurarea unui climat integru al competiției politice; îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate de către autorități; creșterea transparenței și participării cetățenilor, societății civile, mediului de afaceri, mediului academic și altor părți interesate în procesul de luare a deciziilor și formare a bugetului public național; delegarea responsabilităților privind repartizarea alocațiilor de resurse publice către instituții independente politic sau repartizarea transferurilor în bază de reglementări specifice; instituirea unui mecanism de evaluare a tuturor proiectelor investiționale etc.
Pentru mai multe detalii puteți consulta varianta română a studiului aici, precum și privi în reluare evenimentul online aici.
Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer. Proiectul este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).