Studiu privind clientelismul politic în gestionarea fondurilor publice
Clientelismul politic este considerat a fi o practică des întâlnită la nivelul finanțelor publice. Acest fenomen apare cel mai frecvent sub formă de încălcare a legii în ceea ce privește achizițiile publice, precum și în procesul de luare a deciziilor și gestionarea patrimoniului public sau a resurselor financiare publice.
Alteori, domeniul clientelismului politic nu ține de domeniul penal sau contravențional, întrucât legal nu poate fi considerată o stare de conflict de interese sau de viciere a procesului de luare a deciziilor. Astfel de cazuri includ în special numirea în funcții publice, fie direct, fie chiar în bază de concurs, unde elementul grupului de persoane unite prin interes există, însă nu este evidentă legătura suficient de strânsă pentru a fi considerată o încălcare în sensul legii penale sau contravenționale. În sensul prezentei cercetări, clientelismul politic este analizat în baza unei definiții largi cu accent pe beneficiile economice și financiare. Astfel, sunt evaluate diverse instrumente de alocare a resurselor financiare publice către APL de nivel I (primării) din perspectiva formării resurselor și luării deciziilor privind distribuirea lor. Totodată, studiul determină un indice al clientelismului politic pentru fiecare instrument în parte, precum și un indice general agregat. Un aspect important ține de apartenența politică a primarilor, ori aceasta se modifică permanent ca urmare a migrării aleșilor locali de la un partid la altul.
Migrația primarilor de la un partid politic la altul este o practică des întâlnită în Republica Moldova. Pe de o parte, acest fapt denotă prezența corupției în mediul politic, pe de altă parte stimulează și amplifică nivelul de clientelism politic în utilizarea fondurilor publice. Migrarea primarilor s-a intensificat într-un mod nemaivăzut în perioada anilor 2015 – 2019 fiind un rezultat direct al mișcărilor politice la nivel central începute la puțin timp după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Evident, migrația primarilor are o singură direcție – către partidul aflat la guvernare, respectiv din cei 898 de primari aleși la scrutinul din 2015 cel puțin 471 și-au schimbat afilierea politică, unii chiar și de trei ori.
Metodologia cercetării s-a bazat atât pe o evaluare calitativă a subiectului, cât și pe una cantitativă cu estimări empirice. Astfel, evaluarea cantitativă a ținut cont de programele în baza cărora au fost alocate mijloacele financiare, inclusiv de lista de alocări pe fiecare localitate/comună în parte. Evaluarea s-a focusat pe examinarea modului în care au fost alocate resursele financiare publice de la bugetul de stat către autoritățile publice locale cu identificarea indicilor specifici de clientelism. În acest sens au fost selectate 6 instrumente prin care s-au alocat sume bănești în perioada anilor 2018 și 2019, și anume:
- Transferurile pentru lucrări capitale și alte transferuri cu destinație generală de la bugetul de stat la bugetele locale prin intermediul Legii bugetului de stat;
- Fondul rutier și Programul „Drumuri Bune”;
- Fondul Ecologic Național;
- Fondul Național de Dezvoltare Regională;
- Fondul de Investiții Sociale din Moldova;
- Fondul de Eficiență Energetică.
Ulterior, clientelismul politic a fost analizat pe mai multe dimensiuni ce țin cont de apartenența politică a primarilor, numărul de primării ce au beneficiat de alocări, numărul persoanelor ce trăiesc în primăriile ce au beneficiat de alocări. Pe lângă aceasta, aspectul cantitativ a studiului constă în elaborarea unui Indice al clientelismului politic pentru fiecare fond, precum și a unui Indice agregat al clientelismului politic.
În baza indicilor agregați s-a constat o pronunțată manifestare a clientelismului la distribuirea fondurilor. Mai, mult, în 2019 comparativ cu 2018 se atestă o creștere a indicelui agregat al clientelismului politic. Astfel, în 2018 un locuitor dintr-o primărie afiliată guvernării ar fi putut beneficia de o alocare de 2,3 ori mai mare decât o persoană ce locuiește într-o primărie neafiliată guvernării. În 2019 un locuitor al unei primării afiliate guvernării, a fost avantajat de 2,6 ori în raport cu o persoană dintr-o localitate neafiliată guvernării. La fel, atât în 2018, cât și 2019, la majoritatea fondurilor s-au înregistrat valori înalte ale clientelismului politic (mai mari de 2). O excepție de la această îl constituie FEE. În cazul acestui fond indicele are valoarea de 1,05, fapt ce ne permite să afirmăm că, practic, nu avem manifestări ale clientelismului.